un fir de nisip

care’a stat într’o scoică îşi deschide ochii spre lumea cu chiloții în vine şi îşi însetează ochii spre vestul plin de sine
se trezeşte din vis şi şi’l reprimă cu gândul la cine rămâne la agentul schimbării de mâine
care e plecat de mult cu gândul în țări străine

1

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s